Metode didactice interactive

                   Metoda mozaicului

     Cum se realizează această metodă?

       Metoda mozaic ,,presupune pregătirea unui text adecvat învățării prin cooperare și o anumită dinamică a grupurilor formate.” (Massari, 2009, p.55)

Etapele și fazele acestei metode sunt următoarele:

Ø  ,,Pregătirea materialului de studiu:

Profesorul stabilește tema de studiu și o împarte în 4/5 sub-teme. Opțional poate stabili pentru fiecare sub-temă, elementele principale pe care trebuie să pună accent elevul, atunci când studiază materialul în mod independent.

Realizează o fișă-expert în care trece cele 4/5 sub-teme propuse și care va fi oferită fiecărui grup.

Ø  Organizarea colectivului în echipe de învățare de către 4/5 elevi (în funcție de numărul lor în clasă.

Fiecare elev din echipă, primește un număr de la 1 la 4/5 și are ca sarcină să studieze în mod independent, sub-tema corespunzătoare numărului său.

Faza independentă: fiecare elev studiază sub-tema lui, citește textul corespunzător.

Ø  Construirea grupurilor de experți:

După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu același număr se reunesc, constituind grupuri de experți pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1, părăsesc echipele de învățare inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul 1. La fel procedează și ceilalți elevi cu numerele 2,3,4/5.

Faza discuțiilor în grupul de experți:

Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor avute la dispoziție, se adaugă elemente noi și se stabilește modalitatea în care noile cunoștințe vor fi transmise și celorlalți membri în echipa inițială.

Fiecare elev e membru într-un grup de experți și face parte dintr-o echipă de învățare.

Din punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experți trebuie plasate în diferite locuri ale sălii de clasă, pentru a nu se deranja reciproc.

Scopul comun al fiecărui grup de experți e să se instruiască cât mai bine, având responsabilitatea propriei învățări și a predării și învățării colegilor din echipa inițială.

Ø  reîntoarcerea în echipa inițială de învățare

Faza raportului în echipă:

Experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte sub-teme.

Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audio-vizale, diverse materiale.

Specialiștii într-o sub-temă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor. Membrii sunt stimulați să discute, să pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de idei.

Ø  Evaluarea

Faza demonstrației:

Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au învățat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu, ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fișă de evaluare. Dacă se recurge la o evaluare orală atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipei.” (Oprea, 2012, p.38-39)

Cele mai importante avantaje ale acestei metode sunt:

-          ,,flexibilitatea și lateralitatea gândirii;

-          Stimularea ideilor nonconformiste;

-          Întărirea ideilor în forțele proprii.” (Massari, 2009, p.56)

               Metoda  ,,schimbă perechea”

      Cum se realizează această metodă?

      ,,Metoda ,,schimbă perechea” are la bază munca elevilor/studenților în perechi astfel: se împarte clasa în două grupe egale ca număr de participanți; se formează două cercuri concentrice, elevii fiind față în față pe pereche.

      Profesorul pune o întrebare sau dă o sarcină de lucru în perechi.

      Fiecare pereche discută și apoi comunică ideile. Cercul din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, realizându-se astfel schimbarea partenerilor în pereche.

      Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. Fiecare se implică în activitate și își aduce contribuția la rezolvarea sarcinii.

Etapele metodei:

Ø  Etapa organizării colectivli în două grupe egale

       Fiecare elev ocupă un scaun, fie în cercul din interior, fie în cercul din exterior. Profesorul poate să lase elevilor libertatea de a-și alege locul sau poate organiza colectivul punând copiii să numere din doi în doi. Astfel cei cu numărul 1 se vor așeza în cercul interior cu fața la exterior, iar cei cu numărul 2 în cercul exterior cu fața către elevii din cercul interior.Stând față în față fiecare elev are un partener

Ø  Etapa prezentării și explicării problemei

Profesorul oferă cazurile pentru studiu, problema de rezolvat și explică importanța soluționării

Ø  Etapa de lucru în perechi

      Elevii lucreză doi câte doi pentru câteva minute. Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizând astfel o nouă pereche. Jocul se contină până când se ajunge la partenerii inițiali sau se termină întrebările.

Ø  Etapa analizei ideilor și a elaborării concluziilor

       În acest moment clasa se regrupează  și se analizează ideile emise. Profesorul realizează împreună cu elevii o schemă a concluziilor obținute.” (Oprea, 2012, p. 40)

Exemplu activitate didactică în

Clasa a III-a

Disciplina : Științe ale naturii

            Se organizează colectivului în două grupe astfel:

            Se  formează două cercuri concentrice. Copiii stau faţă în faţă, în perechi.Fiecare  are în mână un fruct sau o legumă.

            Se prezentă sarcina de lucru:

            Cei doi copii, din fiecare pereche, fac schimb de fructe şi rostesc  pe rând: - “Darul meu pentru tine este…. / iar  al meu pentru tine este….”, denumind fructul sau leguma primită în “dar”.

            Activitatea in perechi:

            Se dă semnalul de începere a jocului , iar după ce fiecare a recunoscut  şi a denumit  “darul” primit,  schimbă perechea.

Elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizând astfel o nouă pereche.

Jocul  continuă până când se ajunge la partenerii iniţiali.

            Prezentarea rezultatelor şi formularea concluziilor:

            Copiii se organizează în semicerc. Se  analizează  modul în care au recunoscut  fructele şi legumele şi cum au relaţionat în cadrul  activităţii în perechi.

           

 Referințe bibliografice:

Ø  Massari, G., 2009, Teoria și metodologia instruirii. Manual anul II, semestrul I-ID Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”  Iași;

Ø  Oprea, C., 2012, Metode interactive de predare, învățare , evalare – suport de curs – Editura Inspectoratul Școlar al Județului Teleorman.