Metode didactice de stimulare a creativității

                         

             Metoda pălăriilor gânditoare

      Cum se realizează această metodă?

       Metoda pălăriilor gânditoare ,,este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților, care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă.” (Oprea, 2012, p.44)

Regulile de organizare și etapele de realizare a acestei metode sunt:

Ø  ,,Copiii se împart în șase grupe, iar împărțirea lor depinde de materialul studiat;

Ø  Materialul didactic tebuie să fie bogat, iar cele șase pălării să fie colorate pentru a-i atrage pe elevi;

Ø  Ca mijloace vor folosi șase pălării ,,gânditoare” fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde albastru și negru;

Ø  Participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care-l joacă;

Ø  Fiecare culoare reprezintă un rol:

-          Pălăria albastră: reprezintă liderul, managerul, cel ce conduce jocul, și e responsabil cu controlul demersurilor desfășurate;

-          Pălăria albă: reprezintă povestitorul, cel ce redă pe scurt conținutul textului și manifestă o atitudine neutră, obiectivă, concentrată pe fapte, obiective și imagini clare;

-          Pălăria roșie: reprezintă psihologul care își exprimă sentimentele față de personajele întâlnite, este cel care dă frâu liber imaginației și sentimentelor;

-          Pălăria neagră: este criticul, concentrat pe aprecierea negativă sau pesimistă a lucrurilor, care se exprimă prudent, avertizează și judecă;

-          Pălăria verde: reprezintă gânditorul, care oferă soluții alternative, exprimă idei noi, stimulând gândirea creativă;

-          Pălăria galbenă: este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, crează finalul și oferă o perspectivă pozitivă și constructivă. .” ( Massari, 2009, p. 57)

Avantajele metodei “Pălăriilor gânditoare” 

ü  ,,stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală;

ü  dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;

ü  încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;

ü  dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale;

ü  este o tehnică uşor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;

ü  poate fi folosită în diferite domenii de activitate şi discipline;

ü  este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspective;

ü  determină şi activează comunicarea şi capacitatea de a lua decizii;

ü  încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă şi completă.” (https://multitouch.wikispaces.com/METODA+PĂLĂRIILOR+GÂNDITOARE+(”Thinking+hats”)

Exemplu activitate didactică în care se folosește metoda ,,Pălăriilor gânditoare”  

Grupa pregătitoare;

Repovestire: „Albă-ca-Zăpada” de frații Grimm

Etape:

 · Prezentarea şi intuirea materialului nou : - Sunt prezentate cele 6 pălării de culori diferite care vor fi aşezate pe măsuţe pentru constituirea grupurilor; - Imagini din povestea „Albă ca Zăpada”

· Anunțarea temei: cu aceste pălării magice ne jucăm jocul „Pălăriile gânditoare” fiecare pălărie are puteri diferite;

 · Constituirea grupurilor –sunt împărţiţi în 6 echipe şi sunt aşezaţi la măsuţele cu pălăriile colorate : sub fiecare pălărie mai mulți copii vor găsi soluții, răspunsuri, se vor consulta și vor interpreta acelașii rol fie completându-se, interpretând pe rând sau fiind reprezentați de un lider;

· Sunt explicate copiilor rolurile fiecărei pălării în parte:

Activitatea în grupuri:

 Pe rând copiii vor extrage bileţelele care se află în pălăriile de diferite culori şi vor expune ceea ce se cere pe bilet (în pălării pot exista mai multe bileţele la care vor răspunde copiii din același grup. Doar în caz că nimeni din grup nu poate da răspunsul corect se vor solicita răspunsuri de la copiii făcând parte de la alt grup )

1. Pălăria albastră: defineşte problema, conduce întrebările, face sinteze, monitorizează jocul și urmărește respectarea regulilor prin simple interjecții;alege soluția corectă. Sub această pălăriuță albastră va sta și educatoarea.

2. Pălăria albă- purtătoare de informații despre temă:copiii din această grupă, ajutați de întrebările extrase din pălărie relatează exact datele. Copilul care a extras bileţelul îşi va aşeza pălăria albă pe cap și va furniza conținutul poveștii.

3. Pălăria roşie –interpretându-și rolul spune ce simte, e interesată ce simt, ce cred, cum ar acționa celelalte pălăriuțe. Se extrag pe rând biletele cu întrebările ajutătoare:

 - Cui ar fi trebuit să-i ceară ajutor Albă ca Zăpada?

-  Cum priviți această situație ?

- Ce simțiți față de aceste personaje?

4. Pălăria neagră critică atitudinea mamei vitrege:

Bilele extrase au următorul conținut:

 -Ce este rău în comportamentul împărătesei? Ce a împins-o să facă lucruri atât de rele și să omoare un copil nevinova

5.Pălăria verde oferă soluții-întrebări ajutătoare:

 - Ce ați fi sfătuit-o voi pe Albă ca Zăpada să facă ca să scape de răutățile mașterei?

- Cum ar fi trebuit să procedeze?

- Voi cum ați fi procedat?

6.  Pălăria galbenă: prezintă aspecte pozitive ale poveştii, găsește beneficii:

 - Ce învățăminte a tras Albă ca Zăpada din ce i s-a întâmplat?

                                      

                     Diagrama cauzelor și a efectului

       Cum se  realizează această metodă?

             

       Diagrama cauzelor și a efectului ,,constă într-un proces creativ ce oferă posibilitatea generării și organizării cauzelor majore (principale) și minore (secundare) ale unui efect, ale unei probleme sau ale unui eveniment.” (Massari, 2009, p.56)

 Regulile de organizare și etapele de realizare a acestei metode sunt:

Ø  ,,Se împarte clasa în echipe de lucru;

Ø  Se stabilește problema de discutat care e rezultatul unei întâmplări sau a unui eveniment deosebit –efectul. Fiecare grup are de analizat câte un efect;

Ø  Are loc dezbaterea în fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul discutat. Înregistrarea cauzelor se face pe hârtie sau pe tablă;

Ø  Construirea diagramei cauzelor și efectului astfel:

-          pe axa principală a diagramei se trece efectul;

-          pe ramurile axei principale se trec cauzele principale ale efectului corespunzător celor șase întrebări: Când?;Unde?; Cine?; De ce?; Ce?; Cum?; (s-a întâmplat);

-          cauzele secundare ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică ce se deduce din cea a cauzei principale;

Ø  etapa examinării listei de cauze generate de fiecare grup se concretizează în:

-          examinarea patternurilor;

-          evaluarea modului în care s-a făcut distincție între cauzele majore și cele minore și a plasării lor corecte în diagramă, cele majore pe ramura principală, cele minore pe cele secundare, relaționând și/sau decurgând din acestea;

-          evaluarea diagramelor fiecărui grup și discutarea lor;

Ø  stabilirea concluziilor și a importanței cauzelor majore.” (Oprea, 2012, p.41)

        Referințe bibliografice:

Ø  Massari, G., 2009, Teoria și metodologia instruirii. Manual anul II, semestrul I-ID Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”  Iași;

Ø  Oprea, C., 2012, Metode interactive de predare, învățare , evalare – suport de curs – Editura Inspectoratul Școlar al Județului Teleorman.

Ø  (https://multitouch.wikispaces.com/METODA+PĂLĂRIILOR+GÂNDITOARE+(”Thinking+hats”)