Metode alternative de evaluare - Investigația

Repere conceptuale

      ,,Se prezintă ca un instrument ce facilitează aplicarea în mod creativ a cunoștințelor și explorarea situațiilor noi sau foarte puțin asemănătoare cu experiența anterioară.” (Cucoș, C., 2008, p.136)

     ,,Investigația oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite, în situații noi și variate, pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs.

     Acestă metodă presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucțiuni precise, înțelegerea acesteia de către elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisă prin care elevul demonstrează, și exersează totodată, o gamă largă de cunoștințe și capacități în contexte variate.”

    ,,Prin realizarea unei investigații pot fi urmărite ca elemente esențiale:

-          Înțelegerea și claritatea sarcinii de lucru;

-          Identificarea proceselor pentru obținerea informațiilor necesare;

-          Colectarea și organizarea datelor/informațiilor necesare;

-          Formularea și testarea unor ipoteze de lucru;

-          Schimbarea planului de lucru/ a metodologiei de colectare a datelor;

-          Colectarea altor date, dacă este necesar;

-          Motivarea opțiunii pentru anumite metode folosite în investigație;

-          Scrierea/prezentarea unui raport privind rezultatele investigației.”

Etapele investigației

,,Demersul investigativ poate fi raportat la trei etape esențiale care trbuie parcurse:

1.      Definirea problemei

Aceasta  poate fi făcută

·          într-un mod prescriptiv, care direcționează clar activitatea elevului. În acest caz , variabilele implicate în investigație sunt specificate și operaționalizate adecvat. Demersul propriu-zis e bine structurat.

·          într-un mod care accentuează dimensiunea de explorare. În acest caz, variabilele nu sunt specificate, ci doar domeniul de investigație.

2.      Alegerea metodei / metodologiei adecvate

Poate fi realizată:

·         Fie de către profesor, care arată elevului ce să facă, fie furnizează toate informațiile necesare legate de aparatura adecvată, de instrumente, etc.

·         Fie de către elev, care are toată libertatea de a alege metodele corespunzătoare demersului inițiat.

3.      Identificarea soluțiilor

Poate presupune formularea:

·         Unei singure soluții acceptabile

·         Mai multor soluții acceptabile.

Sarcinile de lucru adresate elevilor de către profesor în realizarea unei investigații pot varia ca nivel de complexitate a cunoștințelor și competențelor implicate , după cum urmează:

ü  Simpla descriere a caracteristicilor unor obiecte, lucruri desprinse din realitatea imediată/fenomene observate direct de către elev și comunicarea în diferite moduri a observațiilor înregistrate, prin intermediul desenelor, graficelor, tabelelor/ hărților.

ü  Utilizarea unor echipamente simple pentru a face observații, teste referitoare la fenomenele supuse atenției elevilor. Aceste observații constituie baza pentru realizarea unor comparații adecvate între fenomenele respective/ între ceea ce au înregistrat direct și ceea ce au presupus că se va întâmpla.

ü  Identificarea factorilor implicați în contextul supus observației prin intermediul aparaturii specifice. Elevii pot repeta observațiile și măsurătorile pentru a oferi explicații pertinente diferențelor sesizate în derularea activității. Pe baza înregistrării sistematice a observațiilor și rezultatele măsurătorilor se emit concluzii prezentate într-o formă științifică și argumentate logic pentru confirmarea predicțiilor formulate.

În situația în care lecția e structurată pe baza unei investigații, de regulă, se urmărește realizarea următoarelor etape:

1.      Concentratea asupra problemei de investigat;

2.      Explorarea posibilităților de rezolvare/ realizare;

3.      Raportarea/ prezentarea rezultatelor obținute;

4.      Consolidarea cunoștințelor/ noțiunilor presupuse de realizarea investigației, valorificarea ideilor elevilor și a demersurilor convergente în identificarea soluțiilor;

5.      Aplicarea rezultatelor în sensul relațiilor interdisciplinare care pot fi stabilite și al legăturii cu viața reală.” (Stoica, A., 2001)

Caracteristici

- ,,Reprezintă o posibilitate pentru elev de a aplica în mod creator cunoștințele și de a explora situații noi de învățare;

- Este bine delimitată în timp (de regulă la o oră de curs);

- Solicită elevul în îndeplinirea unei sarcini de lucru precise, prin care își poate demonstra, în practică, un întreg complex de cunoștințe și de capacități;

- Urmărește formarea unor tehnici de lucru în grup și individual, precum și a unor atitudini de toleranță, solidaritate, cooperare, colaborare;

- Promovează interrelațiile de grup și deprinderile de comunicare;

- Are un pronunțat caracter formativ;

- Are un profund caracter integrator, atât pentru procesele de învățare anterioare, cât și pentru metodologia informării și a cercetării științifice, fiind în acest fel o modalitate de evaluare foarte sugestivă, precisă, intuitivă și predictivă;

- Are un caracter sumativ, angrenând cunoștințe, priceperi, abilități și atitudini diverse, constitite pe parcursul unei perioade mai îndelungate de învățare;

 - Se pot exersa în mod organizat activități de cercetare utile în formarea ulterioară și în educația permanentă.

Evaluarea investigației

Se realizează holistic, evidențiind:

-          Strategia de rezolvare;

-          Aplicarea cunoștințelor;

-          Corectitudinea înregistrării datelor;

-          Abilitarea elevilor și prezentarea observațiilor și a rezultatelor obținute;

-          Produsele realizate;

-          Atitudinea elevilor în fața sarcinii;

-          Dezvoltarea unor deprinderi de lucru sau individual/de grup.

Avantaje:

- Este un veritabil instrument de analiză și apreciere a cunoștințelor, capacitățilorși personalității elevilor;

- Contribuie la dezvoltarea capacităților de ordin aplicativ al elevilor, mai ales în cazul rezolvării de probleme, al dezvoltării capacităților de argumentare, a gândirii logice etc.

Dezavantaje:

-  Necesită timp și resurse materiale pentru realizare etc.” (Manolescu, M., 2010, pp. 194, 195)

Resurse bibliografice

Ø  Cucoș, C., teoria și metodologia evaluării, 2008, Ed. POLIROM;

Ø  Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, 2010, Ed. Universitară, București;

Ø  Stoica, A., Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, 2001, Ed. Prognosis, București.